Interviu cu Anatol Ciubotaru

2008-04-24
 

 Interviu cu Anatol Ciubotaru, director al Centrului de chirurgie a Inimii

-    Sinteti un medic de talie internationala si cunoscut nu numai in Moldova, dar in toata Europa. Activati de circa 30 de ani in sistemul de sanatate, salvind mii de vieti. Faceti schimb de experienta si cu alte  clinici similare de peste hotare ?

-    Evident. Dupa ce am fost la stagiere in Rusia, Romania, Franta, Germania, Izrael, Italia si chiar in SUA am luat decizia sa semnam si acorduri de colaborare cu unele institutii de profil. De exemplu, in anul 2001 a fost semnat un acord de colaborare cu Clinica de chirurgie cardio-toracica si vasculara din or.Hanovra (Germania) privind elaborarea si implementarea a unui nou tip de valva biologica. Din pacate, in prezent, nici o tara de pe mapamond nu dispune de o proteza de valva ideala.

-    Dar de ce a fost nevoie sa elaborati un alt tip de valva?

-    Din mai multe motive. Pina in prezent au fost utilizate citeva tipuri de valva. Prima - cea mecanica, ce trebuie schimbata o data la 4-5 ani, astfel copilul este supus unui risc dublu, in special riscul de avea tromboza sau o hemoragie abundenta, avind nevoie de un tratament medicamentos pe parcursul intregii vieti. O alta valva - cea biologica, care se calcifica in scurt timp. Fiind luata de la cadavru aceasta poate fi incompatibila cu organismul copilului si, de asemenea, este necesar de a o schimba o data la 7 ani. Daca vorbim de valva sintetica, aceasta are proprietatea de a se reabsoarbe, dar si de a se deforma si, desigur, nu poate fi folosita in practica. Astfel, a fost luata decizia de a elabora o valva noua. 

-    Anume dupa ce a aparut aceasta valva a-ti efectuat o interventie chirurgicala pe cord in premiera nu numai in R. Moldova, dar si in lume...

-    Da, nu a fost atit de simplu, dar in colaborare cu colegii nostri din Germania, in primul rind, am obtinut o metoda de decelularizare a homogrefelor. Apoi, pe parcursul a doi ani, au urmat studiile de recelularizare. Valvele biologice implantate sint prelucrate printr-o metoda moderna numita inginerie tisulara. Incepind cu anul 2002 si pina in prezent, au fost efectuate peste 20 de interventii chirurgicale, valva fiind implantata in artera pulmunara. Dupa sase ani, starea sanatatii a acestor pacienti este satisfacatoare. Dar nu ne-am oprit aici si am intreprins urmatorii pasi.  Impreuna cu colegul meu din Germania, un cardiochirurg cu renume mondial, saptamina trecuta am operat o fetita de 8 ani si doi baieti - de 16 ani si, respectiv de 23 de ani. Pentru prima oara valva homogrefa a fost implementata in aorta. Pacientii se simt bine si peste 10-12 zile vor fi externati. Desigur, ca o perioada de timp se vor afla sub supravegherea medicilor.

-    Interventiile chirurgicale peste hotare sint costisitoare. Acum moldovenii au sansa sa se trateze aici, in Moldova. Cit costa o operatia la inima si cine acopera aceste cheltuieli?

-    As spune ca suma e simbolica -5 - 6 mii de euro, fata de cea din alte tari. 20% din cost achita pacientul. Ne sustine financiar Ministerul Sanatatii. Cautam si alte fonduri, de exemplu organizatiile de binefacere, organismele internationale etc. De fapt, avem si un Program national, care, in masura posibilitatilor, achita o parte din cheltuieli.

-    Cite persoane anual sint operate la Centrul de chirurgie a inimii?

-    Circa 600 de pacienti, dintre care 300 sint copii. Conform datelor statistice, in ultimii ani numarul nou-nascutilor cu malformatii este in crestere.

-    Si citi copii mai asteapta rindul ca sa fie operati?

-    In lista sint inclusi circa 1000 de copii. In realitate numarul acestora ar putea fi mai mare. Dar dispunem de doar o sala si o masa de operatie. Daca Centrul nostru ar fi dotat cu aparatura necesara, cei 12 chirurgi profesionisti de talie europeana ar avea posibilitatea sa efectueze mai multe operatii si, totodata, anual, ar putea aduce un beneficiu de vreo 27 mln. de euro. Deocamdata, posibilitatile sint reduse, dar, totusi, ne straduim sa salvam cit mai multe vieti omenesti.

A intervievat: Aneta VOITUN
 http://www.moldova-suverana.md/