La eveniment a participat președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, directorul Institutului Cultural Român „M. Eminescu”, Chișinău, acad. Valeriu Matei, Claudia Balaban, director de onoare al Bibliotecii „Ion Creangă”, Chișinău, cercetători, scriitori, oameni de cultură, editori din Republica Moldova, România și Italia, inclusiv poetul și eseistul român Daniel Corbu, criticul şi istoricul literar, Theodor Codreanu, precum și fiul regretatului poet, Călin Vieru.

 

„Este un bun prilej de a ne convinge încă o dată că poezia lui Grigore Vieru este bogată în semnificație, este generoasă în reprezentări artistice și neobosită în a prilejui noi pretexte de abordare exegetică”, a spus în debutul evenimentului directorul Institutului de Filologie Română „B. P.Hașdeu”, dr.hab. Nina Corcinschi, având și calitatea de moderator al simpozionului.

 

În mesajul său de salut, președintele AȘM, acad. Ion Tighineanu, a remarcat cât de repede au trecut cei 10 ani de la plecarea în eternitate a marelui poet Grigore Vieru. Odată cu scurgerea timpului însă, a precizat academicianul, conștientizăm că, creația poetului Grigore Vieru se apropie de noi, de inimile noastre și mai mult. „Grigore Vieru a cântat limba română în versuri, scriind poezii, versuri care conțineau organic și melodii, adesea citești versurile lui Grigore Vieru și auzi, simți ritmul, freamătul melodiei. Nu în zădar mulți compozitori s-au inspirat din versurile poetului nostru Grigore Vieru”, a subliniat președintele AȘM. Acad. Tighineanu, a exprimat mulțumiri organizatorilor simpozionului, conducerii Institutului de Filologie Română „B. P.Hașdeu” și colaboratorilor institutului, Institutului Cultural Român „M. Eminescu” la Chișinău, în persoana acad. Valeriu Matei, dar și participanților de pe ambele maluri ale Prutului, în speranța că  evenimentele organizate în comun să apropie și mai mult cele două maluri ale Prutului. Folosind frumosul prilej, președintele AȘM i-a conferit Diplomă de onoare a AȘM dlui Daniel Corbu, scriitor și profesor, pentru participare activă la organizarea și desfășurarea, la Iași și Chișinău, a Festivalului Internațional de Poezie și Muzică „Grigore Vieru” și Congresului Mondial al Eminescologilor, care au loc sub auspiciile Academiei de Științe a Moldovei, pentru promovarea operei și personalității scriitorilor români clasici și contemporani și cu prilejul Centenarului Marii Uniri.          
 

La rândul său, scriitorul Daniel Corbu a menționat cu emoții vădite că această diplomă este foarte onorantă, iar Academia de Științe a Moldovei este foarte generoasă, anterior fiindu-i conferită și Medalia „Dimitrie Cantemir”, iar Președinția i-a oferit Medalia „Mihai Eminescu”. „Acum, pe această diplomă scrie un cuvânt mobilizator, Unire sau Reunire. Foarte mulți români de dincolo și dincoace au început această unire, pentru că așa cum spunea și Grigore Vieru, trebuie să ducem la capăt o unire culturală”, a spus intelectualul ieșean, exprimând certitudinea că această diplomă și această onoare îl obligă ca și în continuare să colaboreze bine cu prietenii săi și cu cei cu care a făcut destule lucruri și aici, și la Iași.

                     

Participanții celei de-a doua zi a Festivalului Internațional de Poezie „Grigore Vieru” au fost salutați de directorul de onoare al Bibliotecii Naționale pentru Copii „Ion Creangă” din Chișinău, dna Claudia Balaban. „Sunt 10 ani de când Grigore Vieru nu mai este cu noi, fizic, dar practic, prin poezie el este prezent pretutindeni. Ne întâlnim al 11-lea an, dar cred că dacă ne-am întâlni și al 50-lea și al 100-lea, noi tot am avea ce vorbi despre Grigore Vieru, or, poezia Domniei Sale întotdeauna ne mângâie sufletul”, avea să spună directorul de onoare al bibliotecii. Totodată, dna Balaban a ținut să mulțumească Academiei, Institutului de Filologie Română „B. P.Hașdeu” pentru implicarea în organizarea acestui festival, dar și oaspeților, tuturor celor care într-adevăr țin la poezia lui Grigore Vieru, celor care o promovează zi de zi și fac tot posibilul ca ea să fie cunoscută nu doar la noi în țară, dar și în lume. Și pentru că pentru prima dată soția poetului, dna Raisa Vieru nu a putut fi prezentă la ediția curentă a festivalului, dna Balaban a transmis gândurile de sănătate și urări de bine prin feciorul său Călin, având certitudinea că el va continua ceea ce poate nu a putut mămica, așa cum a scris Grigore Vieru „S-o lăsaţi aşa deschisă, Ca băiatul meu ori fata, Să citească mai departe, Ce n-a reuşit nici tata”.

 

În numele Institutului Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chișinău, participanții au fost salutați de acad. Valeriu Matei, directorul instituției. Directorul Matei a menționat că ICR „M. Eminescu”, încă de la prima ediție a fost în miezul lucrurilor și al organizării acestui festival, susținând în mod substanțial festivalul, prin oferirea a trei mari premii ale festivalului, și anume: Marele Premiu pentru poezie, în valoare de 800 de euro, l-a obținut scriitorul Nicolae Băciuț din Târgu-Mureș, România; Premiul de excelenţă pentru critică literară în mărime de 500 de euro - criticul și istoricul literar Paul Gorban din Iași, România și Premiul pentru traducere în valoare de 500 de euro - scriitorul Francesco Altieri din Italia pentru traducerea în limba italiană a volumului de versuri de Grigore Vieru „Trandafirul Singurătății”/ „La Rosa della Solitudine”, apărut în 2019, la Editura „Princeps Multimedia” din Iași. Felicitând laureații ediției curente a festivalului, directorul Valeriu Matei a subliniat că orice simpozion este important și că în opinia sa demersul exegetic are nevoie acum de o nouă revenire la sursă, de o studiere a arhivelor, a arhivei personale a lui Vieru, de o revenire la publicațiile literare, de o ambianță a vieții literare. Dar să nu fim pesimiști, îndeamnă scriitorul, că dacă suntem tare pesimiști aleargă după noi activiștii în civil. „Hai să fim noi înșine plini de încredere, că poezia și literatura, și istoria au un viitor, vor învinge, fiindcă fără aceste științe societatea la sigur ar fi mult mai tristă, debusolată, dezorientată și poate să nu aibă nici un fel de viitor”, a sugerat acad. Valeriu Matei, dorind succes tuturor celor care au venit cu demersuri critice atât la Chișinău, cât și la Iași.

 

Întrebat cum vede perspectiva acestui festival, feciorul regretatului poet, Călin Vieru, a menționat: „Eu cred că acest festival, chiar și în ciuda faptului că nu se găsesc bani nici în țară, nici la donatori, nici la sponsori, nici la MECC sau Guvern, oricum merge înainte. Sunt oaspeți care vin de peste mări și țări și va merge tot înainte în ciuda tuturor piedicilor. Vreau să menționez și faptul că de fiecare dată festivalul este întărit și opera viereană este întărită de anumite traduceri”, a remarcat fiul regretatului poet, precizând că până acum, în cadrul festivalului, au fost prezentate traducerile autorilor bulgari, sârbi, albanezi, germani, italieni, spanioli. Iată că și în ediția a XI-a scriitorul și traducătorul Francesco Albieri a venit cu o nouă traducere în limba italiană.Vorbind despre care ar fi doleanțele familiei vizavi de ce ar mai trebui să se facă în memoria tatălui pentru a-i cinsti cum se cuvine memoria poetului, Călin Vieru a mărturisit că s-au făcut lucruri frumoase, unicul lucru pe care și l-a dorit familia regretatului poet, care a scris și a trăit în limba română, să aibă un muzeu în mun. Chișinău și speră că într-un viitor apropiat acest lucru să se materializeze. „Mulțumesc bunului Dumnezeu și pentru atât, vorba lui tata. Am atâta slavă că pot să vă dau și vouă, spunea atunci când era criticat de colegi și prieteni că își atribuie și premii”, a spus Călin Vieru.

 

În contextul redescoperirii creației vierene, scriitorul și publicistul Nicolae Dabija, membru corespondent al AȘM, membru de onoare al Academiei Române, vine să precizeze că Vieru este redescoperit zilnic și de la festival la festival în profunzimea poeziei lui. „Au trecut 10 ani de la moartea poetului și poezia lui nu s-a învechit în sensuri, ba invers, ea a căpătat alte sensuri, Am impresia că poezia lui Grigore Vieru nu este scrisă astăzi, cum ar trebui să trag concluzia, parcă este scrisă mâine. Iată ce înseamnă o poezie pentru toate veacurile”, a menționat scriitorul, precizând că poetul Grigore Vieru este unul din cei mai citiți, unul din marii poeți pe care i-a dat literatura română a Basarabiei.      

      

Poetul Iulian Filip, în contextul relației sale cu Grigore Vieru, cu omul, dar și cu creația lui, s-a oprit doar o lecție necruțătoare, pe care Grigore Vieru i-a aplicat-o într-un timp foarte tânăr al său. Povestea e interesantă și hazlie, despre cum a fost la o școală din Cimișlia la o întâlnire cu elevii, în locul lui Grigore Vieru, lecția pe care a învățat-o însă Iulian Filip de la Grigore Vieru fiind „să te duci doar acolo unde ești chemat și așteptat”. Și iată, recunoaște Iulian Filip, de atunci niciodată nu s-a dus nicăieri unde nu a fost chemat.

 

Fiind cunoscut ca eminescolog, dr. Theodor Codreanu, critic și istoric literar, prozator, a fost întrebat cum percepe creația viereană, la care filosoful culturii și civilizației a răspuns: „Ca eminescolog nu puteam să nu fiu vierean, pentru că așa cum spunea un scriitor de la începutul secolului al XX-lea, acela în care Eminescu nu a pus nimic, ori nu e român ori nu e cult. Ori Eminescu a pus esențialul în Grigore Vieru și el este un eminescian prin excelență, altminteri ne-o spune și celebra lui poezie „Legământ”, a menționat criticul literar, precizând că pentru el Grigore Vieru a fost nu doar un mare prieten, dar și un scriitor de care s-a apropiat foarte mult, iar drept consecință a ieșit una din cărțile de bază a excizei vierene „Duminica Mare a lui Grigore Vieru”, o carte premiată la Festival.

 

Seria comunicărilor științifice a fost deschisă de acad. Mihai care a vorbit despre Grigore Vieru – proiecte de antologie ale liricii românești. Dr. hab. Maria Șleahtițchi a susținut un discurs intitulat sugestiv „Numele tău” jubiliar”. Semnificația dorului în poezia lui Grigore Vieru a fost expusă de dr. Tatiana Butnaru. La rândul său, dr. Olesea Gârlea s-a referit la rostul lui Dumnezeu și al diavolului în aforismele lui Vieru, iar dr. Nadejda Ivanov a expus arhetipul mamei în poezia lui Grigore Vieru.

 

În cadrul simpozionului, cu luări de cuvânt au intervenit dr. Paul Gorban, dr. Theodor Codreanu, poetul Nicolae Băciuț ș.a.     

 

În a doua jumătate a zilei, participanții s-au deplasat la Truşeni, în preajma Complexului monumental „Scriitorii Unirii”, unde a avut loc un medalion literar-artistic „Grigore Vieru – Poetul Unirii”, organizat de Liga Culturală pentru Unitatea Românilor de Pretutindeni, Filiala Chişinău.

În zilele de 16 şi 17 mai, manifestările dedicate lui Grigore Vieru vor continua la Iaşi.

 

Cea de-a XI-a ediţie a Festivalului Internaţional de Poezie „Grigore Vieru” este organizată de Centrul Cultural-Ştiinţific „Grigore Vieru”, Ministerul Educației, Culturii și Cercetării, Institutul Cultural Român „Mihai Eminescu” la Chişinău, Primăria municipiului Chişinău, Primăria municipiului Iaşi, Academia de Ştiinţe a Moldovei, Uniunea Scriitorilor din Moldova, Biblioteca Naţională pentru Copii „Ion Creangă„ şi alte instituţii de cultură.

 

Eugenia Tofan,

Serviciul de Presă al AȘM