Sistemul national de inovare

2008-03-28
 

Sistemul national de inovare si transferul tehnologic – imperative ale economiei bazate pe cunoastere

Pe parcursul a doua luni si ceva, cotidianul „Moldova Suverana” a publicat, la rubrica Transfer tehnologic, rezultatele implementarii a 30 de proiecte de succes ale savantilor in cooperare cu producatorii din diverse domenii ale economiei nationale. Acest maraton publicistic a avut drept scop initierea unei discutii intre savanti, producatori si cititori cu privire la necesitatea de a schimba radical mentalitatea societatii vizavi de rolul, pe care trebuie sa-l joace stiinta si inovarea in modernizarea tarii, accelerarea ritmurilor de crestere economica si ameliorarea calitatii de viata a populatiei. Continutul intregului set de materiale, dar si al prezentului articol, ne convinge, o data in plus, ca tara poseda potentialul inovativ si stiintific necesar pentru restabilirea economiei nationale pentru edificarea unei economii, bazate pe triada „invatamint - stiinta – inovare”.

Dialogul cu cititorii este continuat astazi de doctorul in stiinte agricole Veaceslav Afanasiev, directorul general al Agentiei pentru Inovare si Transfer Tehnologic a A.S.M., ex-viceministru al economiei, initiatorul si dirijorul acestei actiuni publice, care face astazi si un succint bilant al maratonului publicistic.

M-a intrebat cineva cum m-am simtit pe parcursul acestor doua luni si ceva, perioada, in care am publicat rezultatele a 30 de proiecte de transfer tehnologic, caci intr-un fel am sustinut un examen public. Odata cu cresterea numarului de publicatii in rubrica Transfer tehnologic, gazduita de cotidianul „Moldova Suverana”, in perceptia echipei noastre - a Agentiei pentru Inovare si Transfer Tehnologic a A.S.M. - se consolida senzatia ca sintem utili, ca eforturile noastre se bucura de o apreciere inalta atit din partea oamenilor de stiinta si a inovatorilor, cit si din partea celor ce beneficiaza de rezultatele muncii/creatiei lor. E una dintre senzatiile ce dau sens existentei umane. Desigur, a fost un examen, dar deloc obisnuit. E pentru prima data in acesti ani de independenta a tarii, cind in presa a fost oglindit atit de masiv si divers procesul de implementare a realizarilor stiintifice si inovationale in practica economica.

Imi exprim speranta si pe aceasta cale ca cititorii nostri au constientizat faptul ca nu va veni nimeni de undeva si ne va face ordine in casa noastra, la locul de munca, in tara, decit fiecare dintre noi s-o faca, in masura competentei, dorintei si posibilitatilor sale, astfel ca viata in toata varietatea si plinatatea ei sa fie remodelata, tinind cont de experienta cercetatorilor si inovatorilor moldoveni, precum si a celei din statele avansate tehnologic.

Se stie ca pina la realizarea acestor proiecte de transfer tehnologic si a altora, deja pe parcursul a trei ani, ASM a efectuat o munca vasta de adoptare a unor legi, regulamente ca sa poata demara procesul inovational: laborator – implementare – transfer tehnologic. Posibil, cuiva o sa-i para paradoxal gestul meu, insa eu voi continua aceasta analiza a activitatii noastre nu cu enumerarea documentelor, dar cu nominalizarea unor personalitati, care au initiat elaborarea si adoptarea actelor normative respective si a celora carora le revine raspunderea majora pentru implementarea lor. Asadar, il voi nominaliza mai intii pe Presedintele tarii Vladimir Voronin, la initiativa caruia a fost elaborat si adoptat de Parlament Codul cu privire la stiinta si inovare al Republicii Moldova – legea care a pus temelia reformarii sistemului cercetare – dezvoltare din Republica Moldova (15.07.2004). Acest document ar fi avut sanse putine de succes, daca seful statului n-ar fi sustinut implementarea lui la toate etapele pina in prezent. Voi aduce doar un exemplu: cresterea ascendenta a finantarii sferei stiinta – inovare pina la 1% din PIB-ul tarii, prevazuta in Codul cu privire la stiinta si inovare, se realizeaza doar gratie suportului Presedintelui tarii.

Conteaza, desigur, cine implementeaza legile. Cunoscind din interior „bucataria” ASM, afirm cu aceeasi tarie, ca presedintelui Gheorghe Duca ii apartine un rol deosebit in revitalizarea stiintei si inovarii in tara noastra, care a venit la conducerea forului stiintific suprem, avind o apreciabila experienta de activitate in organele de stat, a introdus cu insistenta in comunitatea stiintifica un nou suflu pragmatic si renovator. Cel de al doilea reformator este acad. Teodor Furdui, prim- vicepresedinte al A.S.M., care a fost fidel institutiei academice pe parcursul intregii sale cariere stiintifice si manageriale, a contribuit permanent la mentinerea stilului si traditiei nobile academice. A activat in unison intreaga echipa a Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica a A.S.M.

Oamenii la care m-am referit simt, accepta si traduc in viata niste adevaruri, care sint indiscutabile la nivel global. De exemplu, la etapa actuala a dezvoltarii comunitatii mondiale, cu adevarat prospere au devenit statele care au reusit sa edifice societati si economii bazate pe cunoastere, adica pe triada „educatie – cercetare – inovare”.

Cum se implementeaza in prezent aceasta formula la noi? De la obtinerea independentei RM si pina in prezent primii doi piloni ai acestei triade s-au pastrat intr-o anumita masura, cu toate ca in unele domenii cercetarea sau a disparut, sau s-a pomenit in stare de criza acuta, situatie ce in ultimii ani vadeste anumite semne de ameliorare, odata cu adoptarea si implementarea Codului cu privire la stiinta si inovare.

Cit priveste educatia, aceasta sfera a cunoscut o dezvoltare ascendenta, mai degraba extensiva decit intensiva, marindu-se substantial numarul de studenti, dar nu si calitatea instruirii. Oricum invatamintul universitar prelungeste sa produca si sa reproduca un potential uman, care isi gaseste primenire daca nu in tara, atunci peste hotare.
Cu totul alta este situatia din inovare – interfata dintre cercetarea stiintifica, activitatile de creare a noilor produse si servicii si implementarea lor in practica economica si sociala. Veriga implementarii, a transferului tehnologic din complicatul lant inovational, care incepe de la ideea nascuta in capul savantului sau inventatorului si se incheie cu o noua marfa sau serviciu furnizate pe piata, acest segment pe parcursul anilor de independenta a fost distrus cu desavirsire in tara noastra. E un handicap al dezvoltarii ce necesita de a fi depasit cu orice pret in timpul cel mai apropiat.

Actualmente infrastructura de inovare in RM aproape ca lipseste, avind doar unele elemente in stare incipienta de dezvoltare. Nivelul culturii inovarii este extrem de redus atit in sectorul productiv si de servicii, cit si in institutiile de cercetare stiintifica. Activitatile de transfer tehnologic, sustinute de catre stat, au fost lansate doar in ultimii 3 ani. Coordoneaza aceasta activitate Agentia pentru Inovare si Transfer Tehnologic (AITT) a ASM, o noua structura, creata la finele anului 2004, cu menirea de a realiza politica de stat in acest domeniu.

Astfel, in anul 2005 au fost realizate primele 8 proiecte de transfer tehnologic – cu finantarea bugetara de 1,6 mil. lei, rezultatele carora au fost publicate in „Moldova Suverana”; in 2006 - 27 proiecte cu finantare bugetara de 3 mil. lei si cofinantare de 4,6 mil. lei; in 2007 - 43 proiecte cu finantare bugetara de 8,3 mil. lei si cofinantare din business de 5,7 mil. lei. Aceste cofinantari dovedesc, ca, pe de o parte, comunitatea de afaceri este receptiva la inovatii, iar, pe de alta parte, cea ce este deosebit de imbucurator, rezultatele stiintei si inovatiile isi gasesc implementarea in practicile economice, sociale si ecologice.

Sistemul national de inovare, ce se contureaza putin cite putin, se va dezvolta in continuare gratie adoptarii Legii cu privire la parcurile stiintifico-tehnologice si incubatoarele de inovare, care, in comparatie cu actele legislative similare din alte state, are unele avantaje. E vorba de inlesnirile fiscale si vamale, rar intilnite ca numar si ca marime. E o tema aparte de discutie.

Totodata, statul va asigura pe viitor nu numai acordarea inlesnirilor in cel mai liberal regim posibil, dar si va aloca din buget sume destul de importante pentru dezvoltarea infrastructurii inovationale si promovarea transferului tehnologic, cu conditia cofinantarilor din surse extrabugetare. Anual, sumele respective se vor distribui astfel: 2008 – 19,3 mil. lei din buget plus cofinantarea din business 6,0 mil. lei; 2009 – raportul este urmatorul 36,3 mil lei si 14,5 mil. lei; 2010 – 46,3 mil. lei si 18,5 mil. lei; 2011 – 56,3 mil. lei si 22,5 mil. lei.

Organizarea in anul trecut a primului parc tehnologic si a incubatorului inovational, conform unei decizii a Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica al ASM, a continuat cu nominalizarea administratorilor acestor noi structuri, respectiv dr. Eugen Stascov si dr. Ghenadie Cernei. Pina in prezent, la concursul pentru statutul de rezidenti ai parcului si incubatorului au inaintat documentele circa 60 de companii din tara si de peste hotare. In acest sens ne va fi foarte utila experienta acumulata in domeniu de tarile baltice, in special, de Lituania. Drept confirmare ne serveste recenta intilnire dintre acad. Gheorghe Duca si dr. Vytautas Zalys, ambasador al Lituaniei in RM, care au abordat in cadrul dialogului si activitatea parcurilor tehnologice ce se dezvolta cu succes in acest stat baltic pe parcurs de un deceniu si ceva si care deja influenteaza efectiv evolutia economica a tarii.

Publicarea rezultatelor a celor 30 de proiecte de transfer tehnologic a constituit un pas indraznet catre cititor in sensul de al familiariza cu ceea ce se intimpla astazi in stiinta si in economia nationala, cooperarea acestor domenii ca un factor determinativ in avansarea si prosperarea lor. Ne bucuram enorm ca n-au ramas indiferenti fata de acest mesaj al nostru cititorii „Moldovei Suverane”, contactind numerele de telefoane indicate in aceste materiale. Bunaoara, agricultorii din raionul Straseni s-au interesat de crearea livezilor devirozate, proiect condus de dr. hab. Mihail Rapcea, directorul Institutului de Cercetari pentru Pomicultura. Altii – cum poate fi implementata tehnologia avansata de producere a materialului saditor de nuc si migdal si cine i-ar ajuta in acest sens. Le-am facut legatura cu doctorul in agricultura Tudor Popovici, directorul Centrului pentru culturile nucifere, creat pe linga Institutul de Pomicultura, care a si gestionat timp de doi ani proiectul de transfer tehnologic cu aceasta tema.

Rimin foarte actuale problemele ce tin de ecologie, protectia solului – principala bogatie a tarii noastre. Din Transnistria cititorii ne-au intrebat referitor la proiectul Implementarea sistemului de lucrare conservativa a solului in perioada de toamna pentru minimalizarea eroziunii lui si a pierderilor de apa, condus de membrul corespondent Serafim Andries, directorul Institutului de Pedologie si Agrochimie „Nicolae Dimo”. Acest savant, un bun sufletist si prieten al oamenilor muncii de la sate, la solicitarea lor intotdeauna le va intinde o mina de ajutor. A facut-o de nenumarate ori, o va face si de aceasta data. Din alte raioane ale republicii s-au interesat agricultorii si de un alt proiect, elaborat de savantii din acest institut, Implementarea diagnozei complexe sol-planta a nutritiei minerale a griului de toamna pentru obtinerea recoltelor scontate cu calitati de panificatie.

Am fost contactati din raionul Criuleni si referitor proiectul de transfer tehnologic Implementarea a doua soiuri de Salvia sclarea L. si a unui soi de Anethum graveolens L. (soi de marar) in bransa de cultivare si procesare a plantelor eterooleaginoase, condus de doctorul habilitat Maria Gonceariuc, sefa a Centrului genetica si ameliorarea plantelor aromatice si medicinale din cadrul Institutul de Genetica si Fiziologie a Plantelor al ASM. Era si de asteptat, dat fiind faptul ca cultivarea plantelor eterooleaginoase este foarte avantajoasa, iar uleiurile extrase si alte produse finite sunt solicitate pe piata mondiala.

Recent pe piata din fata ASM s-a produs o scurta si spectaculoasa demonstrare a calitatilor biocombustibilului autohton de origine vegetala, despre care v-am relatat in proiectul de transfer tehnologic, cu nr. 30, promovat de echipa dr. hab. Victor Tutuc, seful Laboratorului agrochimie si biotehnologii de la Institutul National pentru Viticultura si Vinificatie. Automobilul de tractiune tip Mercedez Benz, Actros, cu motor Diesel de 400 cai putere, sosit de la Lipcani, este unul din cele 5 automobile de acest fel din Republica Moldova, care consuma in loc de motorina biocombustibil produs din seminte de rapita. A fost demonstrat pe viu avantajele acestuia: biocombustibilul este ecologic, relativ rezistent la temperaturi joase, iar parametrii lui sunt comparabili cu cei ai motorinei. Intreprinderea mixta moldo-germana „Bio Company Raps”, fondata in 2005 la Lipcani, cu capacitatea de proiect de 300 tone/zi., transporta in Germania intr-o singura cursa cite 22 tone de biocombustibil. Mai ramine ca acest produs sa fie utilizat si la noi, in tara, si in acest sens trebuie ajustata legislatia nationala la standardele europene.

In numarul trecut al cotidianului „Moldova Suverana” a fost deja anuntat un nou Concurs al proiectelor de inovare si transfer tehnologic pentru anii 2009-2010, la care sint invitati sa participe echipe de savanti, producatori agricoli si businessmeni. Deci, vom merge si in continuare pe aceasta cale de implementare a realizarilor stiintifice, sustinute financiar de buget si cofinantate in raport de 40% de beneficiarul acestor rezultate, practica ce deja se impune la noi in tara si ne bucura cu primele beneficii.

Tatiana Rotaru

http://www.moldova-suverana.md/