Această frumoasă romanţă va dăinui în veacuri în cultura poporului nostru şi graţie memoriei colective, dar şi în rezultatul eforturilor pe care le depun în ultimii ani cercetătorii din domeniul nucicultură de a dezvolta şi intensifica acest domeniu. E foarte frumos şi sănătos de a te odihni în zilele cu arşiţă la umbra nucului bătrîn, dar dacă această cultură mai este şi foarte rentabilă, aduce profit în buzunarul producătorului şi în haznaua statului, plăcerea este triplă.

La tema enunţată ne va vorbi cu lux de amănunte doctorul în agricultură Tudor Popovici, directorul Centrului pentru culturile nucifere, recent instituit pe lîngă Institutul de Pomicultură, care a şi gestionat timp de doi ani proiectul de transfer tehnologic cu tema „Implementarea tehnologiei avansate de producere a materialului săditor de nuc şi migdal”. E momentul oportun să amintim că Centrul nominalizat a fost fondat în contextul realizării Strategiei Naţionale de Dezvoltare a Pomiculturii, Programului Naţional pentru Dezvoltarea Culturilor Nucifere pînă în anul 2020 şi îşi propune drept scop dezvoltarea şi ameliorarea nuciculturii, o ramură destul de profitabilă, în baza soiurilor rodnice de nuc obişnuit, migdal, alun. În colaborare cu 19 gospodării pepiniere din ţară, printre care nominalizăm SRL “Kernel-Group”, SRL “Sorana Prest”, SRL “Lavmar-Agro” şi SRL “Gospodarul Rediu”, cercetătorii Centrului pentru culturile nucifere au planificat producerea pînă în anul 2020 a cîte 250-300 mii de pomi altoiţi pe an şi plantarea anuală a cîte 1500-2000 ha de livezi de aceste culturi pe bază de soi.

Realizarea acestui obiectiv a început în cadrul proiectului de transfer tehnologic, nominalizat mai sus, prin inventarierea şi cercetarea germoplasmei de specii nucifere existente în republică. S-au organizat expediţii vizavi de identificarea şi studiul comparativ al unor noi tipuri valoroase, depistîndu-se, spre surpriza multora, unele cu caractere biologice şi productive superioare net celor existente la soiurile omologate, mai ales, privind recolta de nuci şi rezistenţa la boli, în special, la bacterioză.

În scopul de a forma colecţiile de germoplasmă şi crea noi soiuri Centrul şi-a selectat plante de perspectivă, inclusiv 157 hibrizi de nuc şi 13 elite de migdal de la Institutul de Pomicultură, 2 specii nucifere de la Grădina Botanică, specii şi biotipuri valoroase de specii nucifere de la Agenţia pentru Silvicultură „Moldsilva”. Cîteva soiuri de perspectivă de nuc au fost recepţionate din Bulgaria şi Franţa.

Concomitent s-au efectuat lucrările agrotehnice şi de organizare a terenului de 160 ha, repartizat Centrului pentru sectoarele structurale – componentele pepinierei, livezi de selecţie, plantaţie-mamă de ramuri altoi, colecţii de hibrizi. În 2 ani cercetătorii au reuşit de a crea pepiniera cu specii nucifere pe 3 ha, livada de colecţie de nuc - 15 ha, livada de colecţie cu migdal - 3,5 ha şi livada pentru ramuri altoi, de asemenea, pe 3,5 ha.

Cooperînd cu cercetătorii de la Centrul pentru Culturile Nucifere, cele 19 gospodării pepiniere au produs în anul 2006 35 mii de pomi altoiţi de nuc, iar în 2007 numărul lor a constituit deja 90 de mii. Astfel, 145 de agenţi economici au plantat în 2006 livezi de nuc pe 650 ha, iar în 2007 – pe 850 ha. Însă interesul de a sădi livezi de nuci a fost cu mult mai mare – gospodăriile din ţară au solicitat material săditor pentru 3000-4000 ha. Centrul, la început de cale, încă n-a putut face faţă tuturor cerinţelor, dar începînd cu 2008-2009, beneficiarii se vor bucura de atenţia cuvenită.

Cît priveşte emoţionanta romanţă de dragoste La umbra nucului bătrîn, ea a devenit un fel de imn al nucicultorilor din ţară, la congresele anuale ale cărora ea răsună în mod obligatoriu în cadrul concertelor. Dragostea dintre un bărbat şi o femeie, dragostea de mamă, dragostea faţă de profesie, de natură, de frumos etc., etc. e totul ceea ce mişcă viaţa şi progresul înainte.

Relaţii la telefoanele: Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a A.Ş.M. – 54-74-32, 54-63-82; Institutul de Pomicultură – 787-717, 738-063, [email protected].

Tatiana Rotaru