Motto: Toate curentele sociale generoase pornesc de la ştiinţă, literatură, artă, învăţătură
(V. Hugo)
În rândurile ce urmează ne vom strădui să demonstrăm că, începând cu 2004, an în care în fruntea Academiei de Ştiinţe a venit o nouă echipă, lucrurile în viaţa noastră ştiinţifică s-au schimbat în bine. Vom proba această afirmaţie în baza analizei situaţiei din cadrul Institutului de Chimie al AŞM, cu atât mai mult cu cât avem ce compara.
Este cunoscut faptul că pentru a pătrunde în tainele naturii - nedescoperite în mare parte, dar cunoaşterea cărora ar deschide noi orizonturi omenirii - se cer tehnologii performante. În toată lumea, pentru atingerea acestui scop, la institutele de cercetare sunt create centre ştiinţifice de performanţă. Aşa s-a procedat şi la AŞM. Prin Hotărârea Consiliului Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică nr. 209 din 30 noiembrie 2006, în cadrul Institutului de Chimie, a fost creat Centrul de chimie fizică şi nanocompozite, care are drept obiectiv prioritar asigurarea cercetărilor ştiinţifice cu utilaj performant pentru întreaga ştiinţă din domeniu în Moldova. Doar în 2008, Institutul de Chimie a procurat utilaj ştiinţific care ne permite să realizăm cercetări atât fundamentale, cât şi aplicative la nivel mondial.
În aceeaşi perioadă au fost efectuate reparaţii capitale şi curente ale blocului de chimie, care găzduieşte 11 subdiviziuni ale AŞM. A fost schimbat acoperişul blocului, nereparat timp de mai bine de 45 de ani, au fost readuse în stare de funcţionare mai multe laboratoare de cercetare şi alte spaţii comune. Urmare a acestor reparaţii, Institutul de Chimie a obţinut un alt aspect şi, evident, un alt conţinut. Invităm toţi doritorii în vizită la Institutul de Chimie, ca să se convingă de aceste schimbări esenţiale.
Situaţia favorabilă care s-a creat în institut a devenit atractivă pentru tinerii cercetători. Astfel, la Institutul de Chimie sunt angajaţi, în prezent, 44 de tineri cercetători, ceea ce constituie 40% din numărul total de cercetători ştiinţifici, fapt care ne bucură.
În context, ţinem să menţionăm încă un indiciu important, care ne demonstrează că reformele de la institut sunt pe calea cea dreaptă. La Institutul de Chimie, din ţările din Europa de Vest şi SUA, s-au întors cinci cercetători valoroşi, care au acumulat o experienţă bogată în cercetare. Numărul cercetătorilor reîntorşi acasă este încă mic, dar tendinţa indică revenirea la normalitate. Mai avem şi o altă mare speranţă - aşteptăm cu mare nerăbdare primele promoţii de cercetători ale Universităţii Academice, care sunt şcoliţi în spirit occidental, nu într-un sistem de învăţământ pedagogic, ci în unul de cercetare, capabil să asigure armonizarea realizărilor ştiinţifice cu cele ale cercurilor antreprenoriale şi să acopere, astfel, necesităţile reformării economiei naţionale.
Situaţia favorabilă care s-a creat în cadrul institutului a fost posibilă graţie viziunilor moderne ale preşedintelui Academiei de Ştiinţe, acad. Gheorghe Duca. Domnia Sa promovează cu insistenţă ideea că o societate prosperă poate fi bazată doar pe cunoaştere. În această ordine de idei, la AŞM cercetarea a fost divizată, în fond, în două categorii - cercetarea în concordanţă cu programele de cercetare aprobate de guvern şi cercetarea în cadrul proiectelor câştigate prin concurs. Ne-au fost oferite mai multe oportunităţi, între care: proiecte în cadrul programelor de stat, proiecte în cadrul programelor pentru tineret, proiecte în cadrul acordurilor de colaborare cu Fondul de Cercetări Fundamentale din Federaţia Rusă şi Belarus, cu ministerele Educaţiei şi Ştiinţei din Ucraina şi Germania. Este adevărat, concursurile sunt foarte exigente.
Pentru un loc se „bat” trei-patru proiecte. Câştigă, însă, cei care au rezultate performante, câştigă echipa capabilă, înzestrată cu echipament necesar în vederea realizării obiectivelor propuse în cadrul proiectului. Anume spiritul de concurenţă sănătoasă - câştigă cel mai bun - ne-a mobilizat şi ne-a motivat pe noi, cei de la Institutul de Chimie, să atingem rezultate relevante. Drept dovadă sunt şi rezultatele din 2008, an în care cercetătorii institutului au câştigat prin concurs şapte proiecte, dintre care patru pentru tinerii cercetători.
Recent au fost lansate şi proiectele în colaborare cu instituţiile de cercetare din România, în cadrul acordului de colaborare între Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului din România. Ne exprimăm convingerea că, după recenta întrevedere a preşedinţilor Academiilor de Ştiinţe din R. Moldova şi România, cooperarea noastră specială, pe toate dimensiunile, va cunoaşte o relansare energică.
AŞM pune un accent deosebit pe implementarea rezultatelor cercetărilor în practică. În acest scop a fost creată Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic, căreia îi revine misiunea de organizare a concursurilor şi selectare a celor mai valoroase şi viabile proiecte de implementare în practică a invenţiilor şi inovaţiilor savanţilor noştri. Chiar dacă invenţiile şi inovaţiile savanţilor noştri au fost apreciate cu diplome şi medalii de aur, argint sau bronz la diverse saloane internaţionale de inventică, nu este deloc uşor să convingi un om de afaceri că realizarea ştiinţifică este valoroasă şi că în urma acestui transfer tehnologic businessmanul va avea un profit sigur. Şi aceasta - din simplul motiv că cel care doreşte să implementeze know-how-ul trebuie să achite din start 50% din suma proiectului.
Recunoaştem că în acest domeniu întâmpinăm încă unele greutăţi, dar nimic nu este uşor la începuturi, mai cu seamă într-un stat în care nivelul dezvoltării economice lasă mult de dorit. Cu toate acestea, faptul că, în anul 2008, Agenţia pentru inovare şi transfer tehnologic a realizat proiecte care au adus venituri de 50 mln. lei demonstrează că mergem în direcţia progresului occidental, cercurile de business devenind tot mai receptive la ultimele realizări ştiinţifice. În definitiv, colaborarea ştiinţă-business va culmina cu un impact extrem de benefic asupra economiei naţionale în ansamblu.
Avem multe succese şi pe dimensiunea cooperării ştiinţifice cu fundaţiile pentru cercetare din SUA şi UE, precum CRDF, MRDA, INTAS-Moldova ş.a. Aceste fructuoase colaborări demonstrează faptul că AŞM nu a atins actualele performanţe doar cu alocaţiile din Buget, ci şi cu ajutorul unor fonduri, echipamente tehnice ultramoderne, evaluate la circa 15 mln. euro, obţinute de peste hotare, graţie oportunităţilor create de conducerea AŞM, care şi-a pus bunele, vechile relaţii cu savanţii europeni şi americani în beneficiul întregii comunităţi ştiinţifice, inclusiv din cadrul universităţilor.
Evident, apare întrebarea firească: bine, domnilor savanţi, aţi primit atâţia bani, dar ce a dat în schimb Institutul de Chimie ştiinţei, societăţii, economiei naţionale? Vom prezenta succint realizările institutului în 2008. Au fost publicate 165 de lucrări ştiinţifice, între care: două monografii, 27 de articole în reviste internaţionale, 31 de articole în reviste naţionale, şapte brevete de invenţie, au fost depuse 14 cereri pentru brevet şi o cerere de marcă, 101 comunicări la manifestări ştiinţifice. Au fost realizate cercetări în cadrul a nouă granturi internaţionale cu diverse fundaţii de cercetare-dezvoltare (INTAS, SCOPES, CRDF/MRDA, AŞM şi Fondul de Cercetări Fundamentale din Belarus şi din Rusia).
În baza invenţiilor elaborate de Institutul de Chimie, în 2009, la SA „Monolit” s-a dat în exploatare o linie tehnologică de mare tonaj de producere a materialelor de construcţie. În baza invenţiilor cercetătorilor institutului şi ai Universităţii Tehnice, cu sprijinul businessmenilor din SUA, în Parcul tehnologic al AŞM se pune în funcţie o linie tehnologică de producere a blocurilor de construcţie, în baza materiei prime locale, care sunt mai ieftine şi mult mai rezistente în comparaţie cu analogii acestei invenţii. La Combinatul de Tutun din Chişinău continuă implementarea aromatizatorilor elaboraţi de cercetătorii noştri. Preparatele „Gajazot” şi „Virinil” sunt implementate în viticultură pentru sporirea rezistenţei viţei de vie la boli provocate de fungi. În prezent, la Ştefan-Vodă se implementează tehnologia de producere a cărbunilor activi din materie primă locală.
La patru clinici republicane au fost testate cu succes preparatele medicamentoase obţinute în baza substanţei active Enoxil, preparată din seminţe de struguri. La Institutul de selecţie pentru culturile de câmp din Bălţi şi la Institutul Naţional de vin şi viţă de vie, în condiţii de câmp, preparatul Enoxil a trecut cu succes testările pentru tratarea maladiilor provocate de fungi la unele culturi importante pentru economia naţională, precum sfecla de zahăr şi viţa de vie. În cadrul Programului de Stat Cercetări ştiinţifice şi de management ale calităţii apei, Institutul de Chimie realizează patru proiecte care au ca obiective elaborarea şi perfecţionarea tehnologiilor de potabilizare a apelor de suprafaţă şi subterane, obţinerea hidrogenului prin fotoliza apei etc. După cum vedeţi, cine investeşte în ştiinţă culege şi roade bogate.
În context, adăugăm o ştire îmbucurătoare privind domeniul care ne frământă pe toţi - apa potabilă. La 13 noiembrie 2009, la Istanbul, acad. Gheorghe Duca, reprezentant de referinţă al chimiştilor moldoveni, a participat la şedinţa Fondului mărilor Caspică si Neagră şi a fost ales coordonator al proiectelor de granturi în fondul pentru stiinţă, inovare şi educaţie, ceea ce deschide noi oportunităţi nu numai pentru AŞM, ci şi pentru perspectivele de aderare a R. Moldova la UE.
Precum spunea Francis Bacon, ştiinţa şi puterea sunt unul şi acelaşi lucru. Tocmai de aceea, luând în considerare situaţia precară în care se află R. Moldova atât din punct de vedere economic, cât şi spiritual, considerăm că trebuie să manifestăm maximă responsabilitate pentru cele afirmate în public, să nu ne aventurăm în critici sterile de dragul unor interese înguste de grup, ci să ne suflecăm mânecile şi să contribuim, fiecare în domeniul său, la prosperarea acestui chinuit popor. Misiunea omului de ştiinţă, a intelectualităţii, în general, este una nobilă, nu de învrăjbire a societăţii, dar de unificare a ei în jurul unor valori perene.
Mihai Eminescu afirma în opera sa publicistică că „...administraţia este o ştiinţă”. O spunem în cunoştinţă de cauză: colegul nostru, chimistul, academicianul Gheorghe Duca este versat şi în arta acestei ştiinţe, iar istoria va demonstra, prin simple comparaţii, că am avut dreptate.
Tudor Lupaşcu, direcrorul Institutului de Chimie al AŞM, dr.hab., prof.;
Constantin Turtă, director executiv al Centrului de chimie fizică şi nanocompozite, membru corespondent;
Pavel Vlad, şef de laborator, academician;
Ion Geru, şef de laborator, membru corespondent