Solul este principala şi practic unica bogăţie naturală a Moldovei. De starea calităţii solului, de productivitatea lui, depinde în mare măsură nivelul recoltei, bunăstarea populaţiei din spaţiul rural şi starea ecologică în ţară. În ultimii 18-20 de ani s-au intensificat toate formele de degradare a solului (eroziunea, pierderea de humus, secătuirea solului în elemente nutritive, compactarea secundară, salinizarea, înmlăştinirea, etc.). În consecinţă, recoltele au scăzut cu 50 la sută. Pentru obţinerea recoltelor scontate de 40-45 q/ha grâu de toamnă, 50-55 q/ha porumb pentru boabe, 25-27 q/ha floarea soarelui şi 450-500 q/ha sfeclă de zahăr e necesar de implementat complexul de măsuri de sporire a fertilităţii solului (măsuri agrotehnice, agrochimice, pedoameliorative etc.).
 În acest context, la 16 iunie 2009, în Institutul de Pedologie, Agrochimie şi Protecţie  a Solului „ Nicolae Dimo” au început lucrările Comisiei Metodice pentru evaluarea eficacităţii procedeelor, tehnologiilor avansate pentru condiţiile zonei de Centru, cu participarea academicianului coordonator al subsecţiei Ştiinţe agricole, academician Boris Găină şi a secretarului ştiinţific al secţiei Ştiinţe ale Naturii şi Vieţii, dr. Gheorghe Tudorache.
Cercetările ştiinţifice se efectuează în experienţele de lungă durată, fondate în anul 1964 în com. Ivancea, raionul Orhei, pe 2 tipuri de sol: cenuşiu de pădure şi cernoziom levigat, ponderea cărora constituie 90% din suprafaţa învelişului de sol din Republica Moldova. Se monitorizează modificările însuşirilor agrochimice, agrofizice şi biologice ale solului în funcţie de sistemul de utilizare a terenurilor agricole (asolament, lucrare a solului, fertilizare, etc.) în scopul optimizării lor.
Colaboratorii Institutului au prezentat următoarele obiecte de cercetare-dezvoltare.
Laboratorul Agrochimia Solului şi Nutriţia Plantelor în experienţele de câmp monitorizează starea de calitate a solului şi testează-demonstrează:
• diferite sisteme de fertilizare (mineral, organo-mineral şi organic) în asolamentele de câmp, care conduc la majorarea recoltei cu 35-45%;
• procedee agrochimice de optimizare a nutriţiei minerale a grâului de toamnă pentru obţinerea recoltelor scontate de 40-45 q/ha de calitate pentru panificaţie;
• eficacitatea îngrăşămintelor noi, de generaţia a IV care conţin macro şi microelemente, stimulatori de creştere a plantelor, aminoacizi liberi şi care conduc la sporirea recoltei şi majorarea calităţii.
În experienţele de lungă durată, fondate în anul 1986, ale laboratorului Îngrăşăminte Organice şi Fertilitatea Solului se testează-demonstrează eficacitatea gunoiului de grajd şi a deşeurilor locale (defecatul de la fabricile de zahăr şi nămolul orăşenesc). Se determină:
• bilanţul humusului şi regimul nutritiv în sol, îndeosebi al fosforului;
• efectul economic şi ecologic al îngrăşămintelor organice şi al deşeurilor aplicate.
S-a stabilit că aplicarea îngrăşămintelor organice în doze optimale conduce la formarea bilanţului echilibrat de humus în sol şi obţinerea unui spor semnificativ în recoltă. Fiecare tonă de gunoi de grajd aplicată pe terenurile agricole conduce la formarea a 100 kg de humus şi obţinerea unui spor în recoltă de 35-55 kg/ha boabe. Utilizarea acestor deşeuri a condus la îmbogăţirea solului cu humus, elemente nutritive, inclusiv cu fosfor mobil. Drept rezultat recoltele se majorează semnificativ şi se ameliorează starea mediului ambiant.
Sistemul existent de lucrare a solului a condus la degradarea fizică a stratului arabil şi postarabil. Menţinerea sistemului existent de agricultură în viitorul apropiat poate conduce la intensificarea degradării solului şi scăderii fertilităţii.
Laboratorul Pedologie efectuează cercetări de restabilire a însuşirilor agrofizice ale solului.
Se testează diferite procedee de lucrare a solului cenuşiu de pădure:
- arătura tradiţională la adâncimea 18-20 cm cu răsturnarea brazdei;
- lucrare minimală a solului la adâncimea 12-14 cm;
- afânarea solului la 40-45 cm cu cizelul.
Cercetările au demonstrat că lucrarea solului cu cizelul conduce la ameliorarea însuşirilor agrofizice şi la utilizarea mai raţională a umidităţii pentru formarea recoltei. Concomitent cu procedeele agrotehnice se testează şi măsurile biologice - cultivarea ierburilor perene pe parcursul a 4-5 ani.
În cadrul laboratorului Pedologie se efectuează cercetări  pentru îndeplinirea tezei de doctorat. În experienţele de câmp pe sol cenuşiu se studiază diferite metode de remediere a însuşirilor stratului arabil, care include măsuri agrotehnice, agrochimice şi biologice. În rezultatul cercetărilor s-a constatat că cea mai eficientă măsură de remediere a însuşirilor solurilor cenuşii este cizelarea în cuplu cu aplicarea fertilizanţilor.
Implementarea procedeelor agrotehnice, agrochimice, biologice şi pedoameliorative conduce la minimalizarea eroziunii, sporirea fertilităţii solului, majorarea recoltelor cu 35-45% şi protecţia mediului ambiant.

Tamara Leah,
preşedintele Comisiei Metodice a Institutului de Pedologie,
Agrochimie şi Protecţie  a Solului „ Nicolae Dimo”, dr. în agricultură,
Olga Arhip,
secretarul Comisiei Metodice, dr. în agricultură