Starea existentă a mediului ar trebui sa devină un real semnal de alarmă  asupra conştientizării problemelor grave cu care se confruntă întreaga Planetă. Dincolo de dezechilibrul economic şi financiar care  a cuprins întreg globul, Pămîntul se confruntă cu grava ameninţare a schimbării climaterice, dar şi cu  procesele de industrializare şi urbanizare.

Ziua Mondială a Mediului, marcată în fiecare an la 5 iunie, se înscrie în efortul comun de a promova dezvoltarea durabilă a vieţii umane, în scopul asigurării unui viitor prosper în context ecologic.

Ziua Mediului a fost stabilită în anul 1972, când Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a celebrat Conferinţa „Ecologia Umană" de la Stockholm.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Mediului, suntem în dialog cu membrul corespondent al A.Ş.M. Ion Dediu, dr. hab. în biologie, prof. univ.   

-  Marcarea Zilei Mondiale a Mediului reprezintă astăzi, mai mult ca oricînd,  un semnal sau un îndemn de a acţiona în comun pentru salvarea şi protecţia mediului care a devenit o problemă universală. Cum consemnează ţara noastră această zi?

Ţara noastră consemnează la 5 iunie, de fiecare dată, cu speranţa la mai bine, la o ţară mai curată, cu oameni mai siguri pe ei şi mai încrezători în ziua de mîine. Numai în comun vom avea o ţară cu o economie durabilă, cu un mediu curat, cu o populaţie sănătoasă.

- Ce slogan poartă anul acesta Ziua Mondială a Mediului?

O ţară curată, într-o lume curată, cu oameni curaţi.

- Civilizaţia modernă este caracterizată de două procese determinante atunci cînd vorbim de poluare. Mă refer la  industrializare şi urbanizare, care, pe lîngă faptul că sunt un imperativ al timpurilor noi, au un impact dezastruos asupra mediului, în condiţiile în care nu s-au luat în prealabil măsuri corespunzătoare. Toată speranţele  se pun în ştiinţă. Ce spune  ştiinţa ecologică? Cu ce soluţii vine? 

 Ştiinţa ecologică asigură nu numai teoretic, dar şi practic soluţionarea  problemelor ce vizează  protecţia mediului şi folosirea raţională a resurselor naturale, adică a managementului de mediu.

- Protecţia mediului constituie o prioritate a dezvoltării social-economice a ţării. Institutul de Ecologie şi Geografie al A.Ş.M. este instituţia de unde ar trebui să vină iniţiativa acţiunilor în vederea protecţiei mediului. Ce acţiuni concrete aţi propus pentru acest an?

Pentru acest an, Institutul de Ecologie şi Geografie, împreună cu alte institute ale Secţiei Ştiinţele Naturii şi a Vieţii, ar trebui să iniţieze redactarea, în noi condiţii, a Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare Durabilă - Moldova XXI.

- În  calitatea Dumneavoastră de savant în domeniul ecologiei, cum apreciaţi starea actuală a  mediului de la noi.? În ce constă metoda monitoringului în ceea ce priveşte evaluarea stării habituale?

Nu avem încă o criză ecologică profundă, dar nu este exclusă, deoarece problema mediului la noi, în ultimii 10 ani, nu mai prezintă o prioritate naţională a statului, nici a societăţii civile, dar nici a întregii populaţii. Cercetătorii din Institutele de Ecologie şi Geografie, Chimie, Genetică şi Fiziologie a Plantelor, Grădina Botanică ş.a.,  în rezultatul cercetărilor concrete, vin cu propuneri concrete de ameliorare durabilă a situaţiei.

- Care sunt cele mai acute probleme de ecologie cu care se confruntă azi ţara noastră? Pe ce trebuie de pus accent ca factori de contracarare a creşterii poluării?

Cele mai acute probleme sunt: Învechirea, în mare parte a legislaţiei de mediu, legislaţie care încă nu este  armonizată pe deplin cu legislaţia europeană, în contextul aderării la UE; Ţara noastră dispune de majoritatea strategiilor de mediu, bine ajustate la Agenda-21 de la Rio de Janeiro (1992), dar unele din ele stau pe rafturile birourilor din Instituţiile respective decizionale; Pînă în prezent, nu avem o rezervaţie a biosferei. În general, legislaţia şi managementul ariilor protejate de stat este şi ea incertă.

- Ce ţară  se consideră la ora actuală  cea mai ecologică?

  Sunt bine organizate din punct de vedere ecologic: Irlanda, Olanda, ţările scandinave şi baltice.

 În strînsă legătură cu noţiunea de ecologie este poluarea. Care sunt ţările care poluează cel mai mult mediul?

Cele mai mult poluează ţările industrializate (G-7) şi cele foarte sărace (Africa şi Sud-Estul Asiei). Sărăcia şi bogăţia (supraconsumul) sunt cei mai puternici, mai gravi factori poluanţi.

- Unde se pregătesc cadrele în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului?

La Universitatea de Stat din Moldova, Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Universitatea Academiei de Ştiinţe a Moldovei, Universitatea Agrară de Stat. Se pregătesc suficiente cadre, dar sunt amplasate iraţional în cîmpul muncii. Suntem risipitori şi aici, deşi avem un corp didactic bun, în deplină concordanţă cu cerinţele zilei de azi şi chiar de mîine. Avem  studenţi buni, dar şi masteranzi, doctoranzi, postdoctoranzi...

Ce mesaj aveţi pentru cei care se implică activ în protecţia mediului, dar  şi pentru cei care încă nu s-au pătruns de importanţa necesităţii protejării factorilor de mediu?

Salvarea mediului, ecodezvoltarea (dezvoltarea durabilă) se află în mîinile noastre, depinde doar  de noi, cetăţenii fiecărei ţări în parte şi a întregii omeniri.

Mesajul este  tradiţional: Gîndeşte global, dar acţionează local!

Mulţumim.

A consemnat Eugenia Tofan,

Serviciul de presă al A.Ş.M.