La 28-29 aprilie curent Academia de Ştiinţe a Moldovei a găzduit Simpozionul internaţional cu tema „Avansarea cooperării dintre statele membre ale UE şi cele din spaţiul Europei de Est şi Asiei Centrale în domeniul geneticii umane", organizat de comun acord cu Centrul Internaţional pentru Studii la Marea Neagră din Grecia şi Comisia Europeană.

În cuvîntul său de salut acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., a menţionat importanţa ştiinţifică regională a evenimentului, dar şi faptul că acest simpozion semnifică a extindere practică a spaţiului european de cercetare în Europa de Est şi Asia Centrală. Totodată, s-a referit la cele trei dimensiuni pe care trebuie să se axeze experţii geneticieni, prezenţi la acest eveniment. În primul rînd, este vorba de sănătatea umană şi aici rolul geneticii este indubitabil. În al doilea rînd, rezultatele geneticienilor prezintă interes şi pentru dezvoltarea unei agriculturi moderne şi durabile, or, bunăoară, în condiţiile solului şi climei din ţara noastră este nefirească obţinerea unei roade atît de modeste. Nu, în ultimul rînd, prezintă un real interes ştiinţific şi o provocare  pentru genetica modernă epidemiile ce apar în diverse regiuni ale lumii. Aşa-numită gripă a porcinelor ce s-a produs recent în Mexic este foarte concludentă în acest sens.

Academicianul Ion Ababii, rectorul Universităţii de Stat de Medicină şi Farmacie „Nicolae Testemiţanu”, a menţionat în alocuţiunea sa realizările performante ale ştiinţei contemporane care demonstrează fără echivoc, că viitorul umanităţii aparţine ingineriei genetice. Cu toate că genetica este o  ştiinţă  relativ tînără, rezultatele  din acest domeniu au un impact foarte mare asupra organismului uman şi, prin urmare, şi a medicinii. Astăzi genetica permite calcularea riscurilor de manifestare a anumitor patologii, planificarea familială, diminuarea consecinţelor factorilor ereditari mutanţi şi chiar tratamentul persoanelor afectate.

Desigur, a specificat rectorul Ion Ababii, cercetările ştiinţifice contemporane urmează a fi efectuate în echipe complexe, care să includă, de rînd cu medicii, specialiştii în biologie, genetică, chimie şi reprezentanţi ai altor domenii, care să contribuie la dezvoltarea medicinii genetice. Programul prezentului simpozion internaţional include anume activităţi în vederea identificării căilor de cooperare fructuoasă, reciproc avantajoasă dintre colectivele de cercetători din diferite ţări, din care vor face parte şi echipele din Republica Moldova.

În acest sens dl Patrick Kolar, şef de unitate în cadrul Directoratului European pentru Cercetare, a prezentat oportunităţile oferite de Programul Cadru 7 al UE pentru cercetările în domeniul ştiinţelor medicale, referindu-se, totodată, şi la importanţa evenimentului în procesul de elaborare a următoarelor apeluri de proiecte în cadrul acestui program, în special, în domeniul geneticii.

La Simpozionul internaţional a participat, de asemenea, dl George Bonas, coordonatorul proiectului european IncoNet EECA din cadrul Centrului Internaţional pentru Studii la Marea Neagră. Raportul său  s-a axat pe cooperarea tehnico-ştiinţifică în spaţiul Europei de Est şi Asiei Centrale, proiectul european IncoNet EECA, îndemnînd cercetătorii spre o cooperare cît mai strînsă şi mai eficientă. La acest apel au răspuns circa 100 de savanţi din 25 de state ale Europei şi Asiei, care şi-au dat mîna la Simpozionul de la Chişinău.
  

Serviciul de presă al Academiei de Ştiinţe a Moldovei