Şoimii - aceste păsări răpitoare de zi, agere şi puternice, tot mai puţin bucură ochiul navigînd  prin bolta albastră sau îndreptîndu-se rapid spre prada observată de la distanţă. Şoimii prin frumuseţea lor au inspirat poeţii şi prozatorii în operele lor literare. Pe internet veţi găsi multiple exemple în acest sens. Cînd unui bărbat i se spune că este un adevărat şoim, epitetul presupune că este curajos, viteaz, mîndru, semeţ. Această pasăre dresată este şi un vînător de neîntrecut. Şoimărit – înseamnă vînătoare cu ajutorul şoimilor, îndeletnicire ce a intrat de secole în viaţa oamenilor. Ni e bine cunoscută şi expresia a avea o privire ageră de şoim şi sensul ei. Deci, fără de aceste mîndre şi curajoase păsări viaţa ne este mai săracă, mai puţin pitorească şi, impresionantă, de altfel ca şi biodiversitatea naturală.
 

Un proiect comun de cercetare au elaborat cercetătorii Institutului de Zoologie al Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi colegii lor din institutul respectiv al Academiei de Ştiinţe a Bulgariei pentru anii 2006-2008, întitulat „Situaţia actuală a şoimului dunărean în Republica Moldova” finanţat de Societatea Regală de Protecţie a Păsărilor din Marea Britanie. Acesta este o specie de şoim critic periclitată din Moldova şi din statele din vecinătate, ceea ce îngrijorează savanţii-biologi din regiune şi de pe continent. 

Conform proiectului de cercetare ornitologii de la Chişinău s-au deplasat la sudul republicii (raioanele Ciadîr-Lunga, Comrat, Cahul etc), unde au depistat 5 cuiburi de şoimi dunăreni pe piloni de tensiune înaltă, dar nu pe arbori ca de obicei şi, astfel, au demarat cercetările şi monitorizarea acestor păsări. Apropo, şoimii dunăreni nu-şi fac cuiburi de sine stătător, ci le ocupă în mod abuziv de la corbi. În rezultatul acestor studii ornitologii moldoveni şi bulgari vor evidenţia cauzele ce au condus la micşorarea populaţiei de şoim dunărean şi ce acţiuni trebuie întreprinse pentru a o restabili.

Savanţii, de asemenea, se interesează de modificările adaptive ale acestei specii de şoim. Dacă în prezent ei se hrănesc cu rozătoare, în special, cu popîndăi (ţistari), apoi în viitor nu e exclus că vor trece şi la alte surse de alimentare. Un alt scop pe care şi-l propun cercetătorii e să determine dacă şoimul dunărean e identic genetic cu populaţia de şoimi estică sau cu cea vestică. În dependenţă de acest răspuns va avea loc reproducerea şoimului dunărean în condiţii de vivariu (incubator). În acest sens la începutul acestei luni coordonatorul regional al acestui proiect Demitar Rogov, împreună cu ornitologii de la Chişinău, a colectat probele necesare pentru a fi analizate într-un laborator specializat din Marea Britanie.

La finele acestei săptămîni un grup de cercetători de la Institutul de Zoologie al A.Ş.M., în componenţa profesorului Andrei Munteanu, director al Institutului de Zoologie al A.Ş.M., doctorilor în biologie Nicolae Zubcov şi Vladimir Ţurcanu, se va deplasa şoimeşte la sudul republicii, unde va monitoriza acele 5 cuiburi de păsări, din care deja îşi ridică căpşoarele piscuind puii flămînzi. În fiecare familie de păsări s-au născut cîte 2-5 şoimişori, fapt îmbucurător. Dar se întreabă savanţii: au grijă femelele de ei, cu ce-i hrănesc, sunt toţi vii?  Cercetările nu-s chiar atît de simple, dat fiind faptul că cuiburile se află la o înălţime de 30 de metri. Vor apela ornitologii în acest caz la binocluri, camere foto şi video, dar şi la un echipament special, cu ajutorul cărora ei se vor căţăra pe pilonii de tensiune înaltă. Şoimii dunăreni merită grija, dragostea, dar şi astfel de sacrificii din partea oamenilor de ştiinţă.   
    

    Tatiana Rotaru