Clubul Naţional Parteneriat “Ştiinţă şi Business”, organizat de Academia de Ştiinţe a Moldovei, Asociaţia de Cercetare şi Dezvoltare din Republica Moldova, Fundaţia SUA de Cercetări Civile şi Dezvoltare şi Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală a R.M., şi-a reluat activitatea la 16 mai curent, organizînd cea de a VII-a şedinţă de lucru cu genericul “Tratarea şi prelucrareaI produselor vinicole secundare”. Amintim, că Clubul Naţional Parteneriat Ştiinţă şi Business” activează deja al treilea an în cadrul Programului pentru dezvoltarea antreprenoriatului în sectorul tehnico-ştiinţific „Science & Technology Entrepreneurship Program” (STEP). La această întîlnire au participat reprezentanţi din sfera ştiinţei şi ai businessului, implicaţi în realizarea acestei sarcini de interes naţional.

În cuvîntul său de deschidere acad. Gheorghe Duca, preşedintele A.Ş.M., a specificat că Programul de Stat cu tema „Prelucrarea şi utilizarea deşeurilor din industria vinicolă, precum şi obţinerea produselor noi”, pe care îl conduce deja al 4-lea an, îşi propune drept scop elaborarea şi implementarea tehnologiilor de prelucrare a deşeurilor vinicole pentru obţinerea unor produse noi, ca acidul tartric, uleiul din seminţe de struguri, coloranţi, etanolul tehnic, substanţe farmaceutice, aditive alimentare, biogaz. Un obiectiv important al programului constituie denocificarea deşeurilor toxice vinicole pentru a exclude poluarea mediului ambiant.

Prezent la această şedinţă dl Iurie Carp, directorul general al Agenţiei Agroindustriale „Moldova-Vin”, a subliniat că în anii `80 în Republica Moldova din cele 160 de întreprinderi de prelucrare a strugurilor peste 60 de unităţi valorificau produsele secundare şi exportau în centrele industriale ale URSS acid tartric, alcool etilic, coloranţi naturali din struguri, seminţe din struguri ce serveau drept materie primă pentru extragerea uleiului şi a taninei. Ţinînd cont de actualitatea acestei probleme, numărul acestor întreprinderi va creşte. În acest sens vorbitorul a menţionat importanţa finanţării în continuare a cercetărilor în vederea ameliorării calităţii vinurilor şi divinurilor, cît şi a valorificării eficiente a produselor secundare şi a deşeurilor. Iurie Carp a specificat că e necesar ca fiecare tehnologie şi product final să fie apreciate prin calcule concrete economice, asigurînd competitivitatea lor pe piaţa internă şi cea externă.

Acad. Boris Găina, remarcabil specialist oenolog, a prezentat o elaborare originală de denocificare biologică a sedimentului Albastru de Prusia de la întreprinderile de vinificaţie, ce permite concomitent şi de a-l valorifica (tehnologia e valabilă şi în cazul reziduurilor fabricilor de zahăr), transformîndu-l în îngrăşăminte organice de azot. Totodată, savantul a informat asistenţa şi privind noul product – concentratul natural din struguri, obţinut din boştina soiurilor roşii de struguri cu destinaţie de aplicare în farmacologie, cosmetologie şi industria alimentară. Abordînd problema eficienţei economice a diferitelor metode de destrucţie a sedimentelor toxice din vinificaţie, a argumentat ştiinţific şi practic necesitatea arderii lor prin plasmă, modalitate ce asigură concomitent şi protecţia mediului ambiant de gazele toxice ce se elimină în cazurile altor procedee termice. Actualmente această tehnologie avansată este aplicată pe larg în astfel de state ca Japonia, Suedia, Olanda, Franţa, SUA etc. la distrugerea sedimentului Albastru de Prusia, uleiurilor tehnice reziduale, pesticidelor, erbicidelor şi altor produse toxice.

Comunicări la temă au prezentat, de asemenea, dr. conf. Maria Gonţa, dr. hab. Victor Ţuţac, dr. hab. Tudor Lupaşcu, dr. Aliona Mereuţă, dr. Victor Covaliov, care s-au referit la realizările lor în domeniul utilizării deşeurilor din industria vinicolă, răspunzînd pe parcurs şi la întrebările producătorilor din sectorul industrial.

În cadrul dezbaterilor au fost evidenţiate şi problemele arzătoare ce stau în faţa complexului vitivinicol vizavi de tema abordată: fondarea întreprinderilor private pentru valorificarea produselor secundare; crearea unei fabrici cu capital mixt moldo-european, specializată în distrugerea reziduurilor industriale toxice Albastru de Prusia, uleiul de fuzel, pesticide şi erbicide); dotarea unităţilor de vinificaţie cu utilaj modern privind separarea şi condiţionarea seminţelor de struguri, deshidratarea alcoolului etilic pentru biocombustibil, producerea colorantului natural uscat pentru farmacologie şi cosmetologie, obţinerea acidului tartric pe scară industrială, precum şi a biogazului din borhotul distileriilor din ţară.

Întîlnirea din cadrul Clubului Naţional Parteneriat “Ştiinţă şi Business” s-a finalizat cu propuneri concrete din partea savanţilor şi reprezentanţilor businessului din ţară cu privire la valorificarea produselor secundare şi a deşeurilor din complexul vitivinicol pentru a obţine produse, mult solicitate pe piaţa UE, cum ar fi biocombustibilul, acidul tartric, colorantul natural din struguri, uleiul, taninele şi biogazul.

Tatiana Rotaru,
Serviciul de presă al A.Ş.M.