Miercuri, 19 iunie 2019, 11:59:11
Vizite: 116 (663767)
home mail search login
Abonare la MoldovaDOC
Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare din Moldova: este oare necesara o reformă?...

« inapoi

Sectorul de cercetare, dezvoltare și inovare din Moldova: este oare necesara o reformă?


La 23 iunie 2011 Centrul Analitic Independent Expert-Grup a organizat masa rotunda ”Sectorul de cercetare, dezvoltare si inovare din Moldova: este oare necesara o reforma?”, in cadrul careia a fost prezentat si discutat un studiu cu acelasi nume. La masa rotunda au participat 45 de experti in domeniu, reprezentand cercurile academice, universitare, functionari guvernamentali, deputati in Parlamentul Republicii Moldova si experti independenti.

Studiul arata ca actuala politica de stat in sfera de cercetare, dezvoltare si inovare (CDI) nu este adecvata pentru atingerea rezultatelor asteptate. In cadrul actualului sistem, Academia de Stiinte este autoritatea principala responsabila practic de toate etapele si componentele politicii, de determinarea prioritatilor de cercetare si de executarea activitatilor de cercetare. Aceasta situatie nu este in conformitate cu principiile bunei guvernari, unul din care afirma ca activitatile de elaborare a politicii trebuie sa fie separate de cele de implementare si raportare.

Reforma politicii de stat in sfera de CDI din 2004 a avut anumite efecte pozitive asupra finantarii sectorului, dar mai putin asupra rezultatelor. Dotarea insuficienta cu resurse este una din cauzele acestei stari de lucruri; o alta cauza este amalgamul deficientelor constatate in organizarea institutionala si administrarea sistemului. Scopuri strategice pentru sfera de CDI nu sunt formulate, prin urmare nu este surprinzator ca sectorul practic nu are nici un rol in realizarea obiectivelor nationale de dezvoltare identificate in documentele de planificare strategica. Politica de stat in sfera CDI nu este in mod adecvat evaluata, iar autoritatea de politica este prea diluata. In actualul model de organizare a sectorului CDI lipseste o separare clara intre autoritatile responsabile de formularea / implementarea / monitorizarea / raportarea politicilor.

Componenta si plasarea institutionala a Consiliului Suprem pentru Stiinta si Dezvoltare Tehnologica nu este propice pentru indeplinirea rolului acestuia: Consiliul este organ executiv al Asambleei ASM, iar membrii sai reprezinta exclusiv interesele comunitatii stiintifice. Sistemul face o discriminare in finantarea membrilor institutionali, de profil si afiliati. Rolul acordat universitatilor in sectorul CDI este foarte slab comparativ cu potentialul pe care-l au unele universitati. Actuala structura institutionala nu permite nici valorificarea maximala a potentialului de absorbtie tehnologica si inovativ al sectorului privat.

Rolul procedurii de acreditare nu este clar, aceasta fiind prea rigida si inoportuna in cazul unor activitati de cercetare orientate spre aplicatii practice. Politicile si procedurile de control intern utilizate in cadrul ASM nu sunt de natura sa asigure valorificarea judicioasa a resurselor publice si sa gestioneze in mod eficient conflictele de interese. Totodata, modelul de finantare institutionala neconditionata si fara criterii clare de la bugetul de stat are multe consecinte negative, inclusiv hazard moral si lipsa de motivatii pentru optimizarea structurilor de state administrative si auxiliare extinse. In sfarsit, o buna parte din resursele alocate sferei CDI ajung sa finanteze activitati improprii pentru institutiile de cercetare – cum ar fi educatia – in timp ce achizitia de echipament este subfinantata.

In vederea identificarii modelului optimal de reorganizare a sferei CDI au fost analizate patru scenarii: 1) status quo; 2) reforma propusa de ASM; 3) reforma bazata pe un model descentralizat; 4) reforma bazata pe un model dual. Pastrarea situatiei de status quo este riscanta din toate punctele de vedere. Reforma propusa de A?M include mai multe aspecte pur formale, dar o propunere esentiala este reforma sistemului de finantare. Totusi, pe termen lung acest scenariu risca sa degenereze in scenariul status quo. Pentru un model descentralizat - in care cercetarea sa fie bazata primordial pe universitati - universitatile nu par a fi gata, iar riscurile politice legate de dizolvarea ASM sunt prohibitiv de inalte. Scenariul 4 – bazat pe modelul dual de organizare a sferei CDI – pare a fi cel optimal, care ar asigura convergenta maximal posibila a intereselor actorilor din sector, ar minimiza riscurile politice ale reformei, ar asigura separarea activitatilor de elaborare a politicii de cea de implementare, ar reduce riscurile aparitiei unor conflicte de interese si ar crea motivatiile necesare pentru ca entitatile inovatoare si de cercetare sa-si asigure o baza financiara mai durabila. Prin urmare, modelul dual si este cel recomandat pentru a fundamenta conceptul unei viitoare reforme a sferei CDI. In acelasi timp, aceasta reforma trebuie sa fie elaborata intr-un cadru participativ cat mai larg, care sa includa reprezentantii tuturor grupurilor sociale care au interes fata de sectorul de cercetare, dezvoltare si inovare.

Studiul a fost elaborat in cadrul Programului comun al Consiliului Europei si Uniunii Europene privind sustinerea democratiei in Republica Moldova. Afirmatiile si concluziile din acest document apartin autorilor si nu neaparat reflecta pozitia sau opiniile finantatorului.

Descarca raportul integral aici.
Sursa - www.expert-grup.org

   

   2.07.2011

« inapoi

New Zeland meds


     Powered by Zet-Design